Bucurestiul te va lovi

11 decembrie 2006
  Mi-ai spus asta cu atata convingere acum 4 luni incat proape te-am crezut. Dar n-ai avut dreptate. Fac ceea ce imi place, am parte de experiente interesante, se pare ca nu sunt chiar asa cum iti imaginai doar un copil caruia nu ii dadeai sanse sa se descurce. Eram copil pentru ca in preajma ta imi luam vacanta de la maturitate.
  Bucurestiul nu m-a lovit. Tu nu vezi ca si-a umplut brazii din centru cu lumini ca sa imi distraga atentia de la cladirile gri? Mai mult, azi cand veneam acasa, pe usile metroului erau graffuri cu Mos Craciun. Bucurestiul ma mangaie si ma pregateste de sarbatori.
  Te cam detest acum pentru increderea pe care o aveai in tine atunci. Erai atat de sigur ca imi va fi greu incat m-ai incurcat si am inceput sa imi contest puterile. Eu stiam ca pot, stiam ca vreau, dar faptul ca nu credeai indeajuns in mine m-a facut sa ma intreb daca siguranta ta are vreun fundament. Si nu avea. Nesiguranta nu venea din mine ci din neincrederea ta in mine.
  Daca te-as avea in fata m-as incrunta si ti-as arata ce bine imi e. Abia acum realizez ce bine e ca nu am mai vorbit de cand sunt in Bucuresti.
  Bucurestiul nu m-a lovit. Dar sunt sigura ca daca ramaneai alaturi de mintea mea gaseai o metoda sa il arunci in fata mea nu ca pe o oportunitate ci ca pe o piedica.
  Dar pentru ca acum realizez cat imi esti de inutil nici macar nu te mai detest. Voi pastra sentimantul acesta pentru cineva care il merita cu adevarat. Tie iti dau doar "erase". Fara "rewind".

Tags:



Leave a Reply

(insereaza codul din stanga)
Weblog

Toate drepturile rezervate Weblog.ro

X